Poze (3) | Video (0)

Tradiţii şi bucate de Anul Nou

Ultima oră: 14:48

Una dintre cele mai aşteptate sărbatori de către sibieni este Anul Nou
şi implicit petrecerea de Revelion. Sărbătoare plină de tradiţii specifice, cum ar fi brazii frumos împodobiţi de la Crăciun, colindători cu glasuri suave, cadouri ce aduc zâmbete pe buze şi lumină în suflete, bucurie sau mâncăruri tradiţionale româneşti, sunt numai câteva.

Masă îmbelşugată   
Bucătăresele se întrec pe ele în a găti care mai de care mai gustos şi mai sofisticat. După o perioadă de înfrânare spirituală, dezlegarea la mâncarea de dulce aduce după sine numeroase obiceiuri de preparate din carne de porc şi dulciuri de sărbătoare. „Anul acesta, am decis să nu gătesc mâncăruri tradiţionale. Mă voi baza mai mult pe legume, care sunt mult mai ieftine şi mult mai să­nă­toase. Desigur, nu va lipsi carnea de porc, sau sarmalele”, a dec­larat Lorena Moisescu, una dintre sibiencele, care vor să aibă pe masa de sărbătiri cât mai multe bucate.
În ciuda preţurilor costisitoare, toţi sibienii vor ca masa de Sărbători să fie plină cu toate bunătăţile. De pe masa fie­că­rui român, nu trebuie să lip­sească sarmalele, toba, câr­naţii, ră­ci­turile, cozonacul sau salata de boeuf.  Pentru toate gospo­di­ne­le, masa de Anul Nou înseam­nă tradiţie şi bun gust, atât în ceea ce priveşte decoraţiunile, cât şi mâncărurile specifice aces­tei sărbători, reţetele culinare devenind atuurile atmosferei de săr­bătoare şi de voie bună. Astfel că, nu ar trebui să lipsească colacii, mămăliguţa, sau ciorba de burtă, nucile sau ouăle ceea ce au o simbolistică complexă, re­zistenţa în timp şi eternitatea.

Bărbaţii, bucătari de sărbători
Dar nu numai gospodinele se ocupă de pregătirea bucatelor, ci, mai nou şi partenerii acestora. Bărbaţii sunt re­cu­nos­cuţi ca fiind cei mai buni bu­că­tari, tocmai de aceea cele mai norocoase femei sunt acelea care au lângă ele asemenea comori cu pasiuni ca arta gătitului. Mai ales în prag de sărbătoare ajutorul lor este mai mult decât binevenit. „Cu toţii ştim cât de importantă este masa pre­gătită pentru noaptea dintre anul vechi si cel care ur­mea­ză să so­sească, când familia se adună în jurul mesei. Printre prepa­ra­te­le tradiţio­na­le româneşti la mine în familie se pre­gătesc şi mâncăruri exotice care se consumă la fel de bine ca şi celelalte”, ne măr­turiseşte Mihai Ruba.  De pe ma­sa fiecărui român nu lipsesc nici  băuturile, vinul de casă sau pă­linca păstrată de-a lungul toamnei la butoi. Poale-n brâu, prăjituri de casă, şerbet, pandişpan, alviţă şi plăcinte cu mere sau brânză sunt alte câteva reţete tradiţionale româneşti.

Obiceiuri populare
Ne bucurăm de primii fulgi de nea, de clinchetul de clopoţei, de bucatele alese de pe masă, de bradul împodobit... „Este perioada cea mai plăcută din an. Toată familia se reuneşte la masa îmbelşugată, copiii vin acasă de prin străini, atmosfera este una de vis. Ce îşi mai poate dori o mamă mai mult la un sfârşit de an?”, ne mărturiseşte Tatiana Mără­şes­cu. Din Ajunul Craciunului şi până la Anul Nou, colindătorii pornesc în alai, oprindu-se la casele oamenilor pentru a le vesti Naşterea Domnului şi a le face urări de sănătate şi belşug. Copiii şi tinerii de la sate, dar şi cei din oraş, cu toţii se dedi­că în această perioadă obiceiului po­pular străvechi, colindul. Având sem­ni­­ficaţii diferite de la o regiune la alta, colindele, ca tra­diţii româneşti de Cră­ciun fac parte din magia nop­ţilor de iarnă şi a sărbătorilor.
Elena Pavel